Poate ca descult m-asi simti mai bine dar talpile inca imi ard de la ultima aventura si piciorul drept imi sare cu repeziciune denotand de altfel instabilitatea fizica si dorinta sporadnica de a fugi din fata monitorului si a vietii de zi cu zi, spre ceea ce se poate numi escapada prieteneasca. Cu acest sentiment ne-am trezit sambata dimineata, dupa ce cu o noapte in urma ne-am simtit din nou pionieri sorbind cu o parte mica a timpanului muzica retro, stand la o cafea intr-un loc destul de cunoscut pentru caldura, linistea si atmosfera de burg parasit, incercand sa ne echilibram starea prin mici planuri strategice de gasire a unui loc de evadare. Cineva zicea odata ca cele mai bune decizii sunt deciziile de moment, lucru de astfel demonstrat prin decizia luata de "ceata lui pitigoi" la 4 dupamasa, intr-o zi cu soare mult, miros placuta de vara, frunti transpirate racorite intr-un frappe cu inghetata, apa minerala si tutun. Decizie unanima: - Mergem la Covasna! Bagaje scurte, saci de dormit, tutun, muzica, ochelari de soare, telefon, prietenii si nelipsita camera foto au evadat pentru prima data in echipa completa din cusca plina de virusi si elemente nefolositoare stilului de viata. O calatorie cu peisaje care bucurau simtul diafragmei, cu o joaca intesa de culori si lumini zguduite din cand in cand de craterele inca existente in soselele noastre de care Bixi nu s-a prea bucurat. Am ajuns.......waw ce frumos se vede orasul de sus, un pic de racoare, un miros persistent de chimicale provenite din apa minerala venita din strafundurile locului. O scurta aventura in oras urmat apoi de povesti cu pleoape grele, tufe de scaieti cu o floare albastra privitul stelelor dintr-un unghi mai putin obisnuit si in acelasi timp comun, cu vise de plaja si ceva dureri de picioare in urma unei alunecari mai putin intentionate pe trotuarele Sibiului. Dimineata....se merge la spital....se pare ca nu mergem toti...ramanem sa ne dam pe leagane....uuuuuu ce trip, se da cesul cu o ora inapoi. Cafea ....se da cesul cu o ora inainte trezindu-ne astfel pe toti la o mare dorinta de a face altceva. Ne-am trezit vizitand pe dinafara una din mosiile lui Ceusescu, calcand usor pe vechiile sine ale mocanitei de pe planul inclinat stompati de altfel de podul inexistent limitandune intr-u fel la atat. Parca asta a fost povestea.......nu a vrut sa fie cunoscuta in profunzime, pastrand astfel o nota de mister care va urma sa fie descoperit cu o alta ocazie. Scurta vacanta prin padure asigurand parca un confort prin strigate de verificare, telefoane "nefunctionale" deoarece prietenii erau cu noi, sfrasind prin gasirea a ceea ce cautam in cascada, care spala orice gand, orice problema orice stare caracteristica vietii cotindiene. Ne-am intors....reveniti la normal am ajuns la picior de ghips, raceala mare la plamani, multe ceaiuri si noi propuneri pentru urmatoarea aventura.....
Sa ne vedem cu bine la urmatorul meeting.
Jaaah
Sa ne vedem cu bine la urmatorul meeting.
Jaaah
